L-aţi auzit pe bagabont cum a jurat pe Biblie, la finalul confruntării cu Mircea Geoană? Dacă nu greşesc cu vreo virgulă, Traian Băsescu a jurat că nu l-a lovit pe băiat cu pumnul în plex şi în fugură.
Noi îl credem, dar nici el să nu mai facă. Ăsta crede că-l poate fenta până şi pe Dumnezeu. De ce a simţit nevoia să spună: NU L-AM LOVIT CU PUMNUL…? De ec nu a spus simplu: Nu l-am lovit pe băiat.
Aha, bagabontule, l-ai lovit cu dosul palmei peste mestecătoare!! Crezi că nu ne-am prins? Dumnezeu, ocupat cu treburi mult mai importante decât să se uite în gura ta, poate nu a fost pe fază, dar noi am fost, golanule, bătăuşule! Hai sictir!
Pauza “meciului” Traian Băsescu – Mircea Geoană. Prime impresii subiective.
Doamne, cât de prostănac să fii să te duci noaptea acasa la Sorin Ovidiu Vântu? ŞI nu numai noaptea, chiar şi în puterea zilei. Înţeleg acum de ce Ion Iliescu i-a zis lui Geoană că este prostănac. Dar staff-ul de campanie ce, mama dracu, a păzit? Este o gafă monumentală să mergi acum la SOV când toţi ochii sunt pe tine, când ţi se măsoară orice gest cu balanţă farmaceutică, când orice pas greşit calculat îţi poate fi fatal.
Să sperăm că nu-l va costa prea tare acest moment. Norocul lui, şi al nostru prin ricoşeu, este că această confruntare are loc azi şi nu cu o săptămână în urmă. Şi, de asemenea, întrebările directe s-au pus la jumătatea dialogului, înainte de pauză.
Traian Băsescu a arătat încă o dată că are antene lungi. Întrebările lui l-au dezechilibrat pe Geoană. În schimb întrebările lui Geoană au fost slabe. Avea, slavă Domnului, ce-l întreba.
INCEPE PARTEA A II-A. Să vedem ce va fi. Ora 21.00. 3 decembrie 2009.
S-a terminat confruntarea. Scor 1-1. O a doua repriză anostă. Mă luase somnul. Noroc cu caţeluşa mea care mârâia de câte ori vorbea Băsescu. Aşa am reuşit să ajung până la final. Final ce m-a găsit înjurându-i pe liberali că nu au fost capabili să-l propulseze pe Antonescu în turul II. O să votăm un prostănac cu speranţa că va fi mai bine decât cu un dilimandros.
Cu o ora înainte de “marea” confruntare, mă întreb:
Ce cadouri îşi vor oferi cei doi?
Eu cred ca Băsescu îi da lui Geoană o diploma de Prostănac, o antenă tv, sau un Abcedar pentru Vanghelie (sau Vanghele, cum îi place lui Băsescu să spună), iar Geoană îi dă lui Băsescu o bărcuţă de hârtie, un costul de marinar sau mînuţi de box.
Dan Nica (ex-ministrul de Interne) spune:Scrisoarea Mariei Băsescu adresată lui Mircea Geoană şi Mircea Dinescu s-a tras in 7 milioane de copii. Câte una pentru fiecare femeie, mama, soţie, din România. La Galaţi, spune Nica, au fost deja trimise 200 000 copii.
Dacă soţia mea primeşte o astfel de scrisoare şi nu o trimite ramburs, îi trag o mamă de bătaie cu făcăleţul şi o trimit la mă-sa cu cei patru copii din dotare, plus pisica şi andrelele. Dacă-l prind pe poştaş că nu sună de două ori şi-mi îndeasă în cutia poştală o astfel de scrisoare, nu-i mai dau bani pentru votdcă şi pun câinele pe el.
Imi vine să plâng. Avizul primit de Traian Băsescu de la Institutul de Expertiză bla, bla, bla… este un fâs. Să-mi fie ruşine că, scuzaţi cacofonia, e de la sughiţ, copia se încăpăţânează să nu fie originalul. A dracu copie cu originalul ei de bandită. Huo! Pe Centură la produs, nu la expertiză, curviştină nenorocită! Imi vine să plâng.
Un prieten îmi spunea astăzi de dimineaţă, scârbit de ce a văzut la Timişoara şi în alte oraşe, că ne-am întors în urmă cu 20 de ani. Că am risipit într-o zi tot ce am acumulat în 20 de ani de libertate.
Mi-am permis să-l contrazic, spunându-i că ma tem ca nu au trecut 20 de ani. Dintr-un simplu motiv. Acela ca am stat înţepeniţi în proiect, cum spunea un oarecare, timp de 20 de ani. Am avut doar impresia că trăim în democraţie, acolo unde dreptul la opinie este sfânt, dreptul la liberă exprimare este sacru, dreptul la manifestarea neîngrădită a opiniilor este garantat. Este o simplă iluzie. Un trucaj ordinar, ca să fim în ton subiectul zilei. Trenul democraţiei pleacă şi noi spunem că a luat-o gara din loc. Violenţele declanşate în ultimele campanii electorale mi-au relevat faptul că am stat 20 de ani într-o gara şi ne-am iluzionat că înaintăm.
Aşadar, nu ne paşte niciun pericol. Noi nu avem cum ne întoarce în timp. Noi suntem acolo de 20 de ani. Şi pentru această anchiloză ucigătoare să le mulţumim politicienilor. Au reuşit ceea ce lui Ceauşescu nu i-a ieşit. Ne-au dezbinat, ne-au învrăjbit.
Urmăresc la tv cu scârbă totală un individ, al cărui nume nu-l pot reţine, şi care s-a recomandat ca fiind şeful filialei PDL Timiş, declarând (urlând) că judeţul este al pedeliştilor şi ca atare nu acceptă ca PSD să vină la Timişoara să confişte “spiritul Timişoara”. Aşa scuza el debandada provocată de PDL în Timişoara, în ziua de 1 Decembrie. Hahalera asta îl ameninţă pe primarul Gheorghe Ciuhandu că nu ştiu ce i se va întâmpla de acum încolo.
Hai sictir, boule! Timişoara este în egală măsură a pedeliştilor, a peneliştilor. a pesediştilor, a oricărei formaţiuni politice şi a oamenilor fără simpatii politice. Timişoara este şi a mea, boule! Cretin portocaliu, dacă vin în Timişoara vreodată, te caut şi fut un “spirit” de behăi. Spiritul Timişoarei îi împingea pe huliganii ăia portocalii să tragă de bannerul PSD cum trag hingherii de un câine mort??
Piaţa Operei din Timişoara s-a transformat în câmp de luptă între simpatizanţii PDL şi simpatizanţii PSD. Din fericire nu au fost incidente majore. Deocamdată. Cine ştie ce va fi pe 6 decembrie. Scenele din Timişoara ne aminteau de revoltele din ţările arabe, unde, protestatari cu feţe schimonisite de ură, ardeau steagul american şi proferau injurii şi ameninţări la adresa administraţiei de la Washington.
Iată unde ne-a adus politica de învrăjbire promovată de Traian Băsescu şi liderii PDL, prin lozinca: Luptă pe viaţă şi pe moarte! Timişorenii, isterizaţi, s-au încăierat, fiind la un pas de o baie de sânge. Am văzut bannere PSD arse cu bricheta, scuipate şi călcate în picioare.Asta spune tot despre susţinătorii lui Băsescu. O masă de manevră, marcată de spiritul gregar. Surse din Timişoara susţin că mitingul pro-PSD a fost spart de susţinători ai echipei de fotbal Poli Timişoara, la îndemnul preşedintelui Consiliului Judeţean, care este pedelist.
O scenă cvasi-similară a avut loc pe stadionul municipal din Drobeta Turnu Severin, unde simpatizanţii lui Traian Băsescu au uitat de fotbal şi au început să scandeze lozinci pro-Băsescu. La rândul lui, cretinoidul de Adrian Mititelu, patronul Universităţii Craiova, a pus paie pe foc, îndemnând oamenii să voteze cu Mircea Geoană.
Traian Băsescu şi hoardele portocalii au presărat sămânţa discordiei între români. De pe vremea lui Ion Iliescu şi Miron Cozma nu am mai văzut o aşa încleştare de forţe şi atâta patimă. Lipseau lămpaşii şi mulţumirile pentru spiritul patriotic.
Ce păcat că avem de ales între un om ros de dorinţa de a fi dictator şi a-şi subordona instituţiile statului în interes personal şi de clan şi un altul ros de dorinţa de a ajunge în cea mai înaltă funcţie din stat, flancat de neocomunişti şi criptocomunişti.
De Ziua Naţională a României, Traian Băsescu dă o recepţie la Palatul Cotroceni. Au fost invitaţi liderii liberali şi social-democraţi. Invitaţia nu a fost onorată. Păcat. Şi unii şi alţii au demonstrat că nu sunt oameni de salon. Una-i una, alta-i alta. Ce ar avea sula cu prefectura în cazul acesta?
Nu lăsaţi copiii nesupravegheaţi în prezenţa lui Traian Băsescu!
Cui îi este frică de bau-bau să stea acasă pe 6 decembrie. Ne luptăm noi cu el. Nouă nu ne este frică de bau-bau. Oricâte labe ar avea bau-bau-ul Băsescu, îi dăm cu indicatorul peste fiecare gheară. Vă invităm să vizionaţi pelicula horror: La Băsescu de Mare cu Ţara în gheare.
